Povești de pe Pluto

Vocea se apropiase mult, iar Lumi și Color văzură, peste gard, o claie de neoane care adăposteau, în mijlocul lor, căștile de care Color era nelipsit. Căștile luminau în culori ce se schimbau rapid, pe măsură ce ritmul evolua. Claia de neoane se mișca de sus în jos și de jos în sus, ca și cum, dincolo de gard, un animal misterios ar fi ales să-și zbenguie bucuria pe ritmurile unui cântec surd.

În sufletul lui, însa, Color era prins într-o furtună. Și îi venea să urle că, după atâția ani în care reușise să ajungă în locul pe care și l-a dorit mereu, alături de familia pe care o visa, acum trebuia să o ia de la capăt, în cine știe ce condiții, fiind aruncat într-o aventură extrem de riscantă de niște oameni care nu știau nimic despre el.

În mintea ei alergau ca niște miknici speriați toate gândurile universului. Alergau și se izbeau unele de altele, fără ca Lumi să poată înțelege ceva din ele. Îi lua o vreme buna până când toate se opriră din alergare, iar mintea ei începu să pună ordine în lucrurile pe care voia să le știe. Își spuse că o să meargă acasă, o să îi povestească soțului ei întâmplarea stranie, o să doarmă și mâine, probabil, va afla că a fost o farsă și viața ei își va reintra în normal. 

La bibliotecă era mare zarvă și află, chiar de pe treptele de la intrare, că se pregătea o vizită importantă. Merse mai departe, gândindu-se ce eveniment nemaîntâlnit adusese la bibliotecă unul dintre conducătorii orașului. Nu veneau prea des acolo și, dacă judecăm după numărul de vizite pe care le făceau la Casa Împăcărilor, nu citeau prea des cărți despre fericire. 

După toate standardele de pe Pluto, Lumi era un luminator extraordinar. Ori de câte ori mergea la biblioteca, lumina ei nu doar că ii ajuta pe ceilalți să citească, ci le dădea o stare de bine, o stare ca atunci când stai seara în pat, după o zi întreagă de făcut lucruri și te gândești că în ziua aia ai facut multe lucruri bune și că meriți un somn cu adevărat liniștitor. 

Și-au dorit atât de mult să aibă o viața colorata, încât au dezvoltat o stiinta aparte pentru a studia culorile și modul în care afecteaza ele micile fiinte de pe Pluto. Așa au aparut coloratorii. Omuleti a caror singura grija e să construiască, din culorile potrivite, orice parte a lumii din jurul lor: omuleti, case, pereti, iarba sau pomi, sentimente sau calcule matematice, iubire sau mancare

Pluto e o planetă. Orice ți-ar spune cineva, astă e adevărul. Atunci când oamenii de știință de pe Pământ au decis să retrogradeze Pluto de la sta...

Cu multă, multă vreme în urmă, un omuleț de pe Pluto a ajuns pe Pământ. A fost o călătorie extraordinară, dar nu asta contează. Nu. Călătoria lui e păstrată într-un jurnal despre care vom vorbi cândva. Pentru că a trecut prin nenumărate peripeții, înainte să ajungă pe Pământ și a reușit să le povestească prietenilor de pe Pluto lucruri pe care, altfel, nu le-ar fi aflat niciodată despre călătoria dintre cele două planete.